ghicitor

română

Etimologie

Din a ghici + sufixul -tor.

Pronunție

• AFI: /gi.ʧi'tor/

Substantiv

Declinarea substantivului ghicitor
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ghicitor	ghicitori
Articulat	ghicitorul	ghicitorii
Genitiv-Dativ	ghicitorului	ghicitorilor
Vocativ	ghicitorule	ghicitorilor

1. persoană care se îndeletnicește cu prezicerea viitorului.

Cuvinte derivate

• ghicitoare

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online