giggle
(English)
Etimologie
Formație imitativă. Confer neerlandeză gigelen și germană gickeln.
Pronunție
- AFI: /'gɪgəl/
Verb
Conjugarea verbului to giggle | |
Infinitiv | to giggle |
Prezent simplu pers. 3 sg. |
giggles |
Trecut simplu | giggled |
Participiu trecut | giggled |
Participiu prezent | giggling |
Sinonime
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Vezi și
Substantiv
giggle, pl. giggles
- chicoteală
- She let out a giggle.
- (fam.) amuzament, glumă, haz, lucru haios
- The women thought it would be quite a giggle to have a stripagram at the bride's hen party.