gliptotecă

română

Etimologie

Din franceză glyptothèque, germană Glyptothek.

Pronunție

• AFI: /glip.to'te.kə/

Substantiv

Declinarea substantivului gliptotecă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	gliptotecă	gliptoteci
Articulat	gliptoteca	gliptotecile
Genitiv-Dativ	gliptotecii	gliptotecilor
Vocativ	gliptotecă	gliptotecilor

1. colecție de pietre prețioase sau semiprețioase gravate; (p.ext.) muzeu (sau secție într-un muzeu) în care se păstrează asemenea colecții.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online