piatră
Etimologie
Din latină petra.
Pronunție
- AFI: /ˈpja.trə/, [ˈpja̟.trə]
Substantiv
| Declinarea substantivului piatră | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | piatră | pietre |
| Articulat | piatra | pietrele |
| Genitiv-Dativ | pietrei | pietrelor |
| Vocativ | piatră | pietrelor |
- (la sg.) nume generic pentru orice rocă solidă, dură și casantă răspândite la suprafața sau în interiorul pământului; (și la pl.) fragment de dimensiuni și de forme diferite dintr-o astfel de rocă; (p.ext.) material fabricat pe cale artificială pentru a înlocui, cu diverse întrebuințări, rocă naturală.
- (la pl.) numele unor jocuri de copii care se joacă cu pietricele.
- (urmat de determinări care arata felul, întrebuințarea sau modul de prelucrare) bucată de piatră prelucrată; obiect făcut dintr-o astfel de bucată.
- Piatra de moară.
- piesă folosită la unele jocuri de societate, confecționată din piatră sau, (p.ext.), din os, din lemn etc.
- (pop.) meteorit.
- (reg.) greutate (de cântar sau de balanță).
- precipitație formală din particule de gheață, care cade atunci când în interiorul norilor de furtună există curenți ascendenți puternici; (p.restr.) fiecare dintre particulele de gheață care formează această precipitație; grindină.
- (p.anal.) crustă de săruri minerale care se depune, cu vremea, pe pereții unui vas în care se fierbe apă sau în care se păstrează lichide.
- substanță calcaroasă, gălbuie sau negricioasă, care se formează uneori pe suprafața dinților neîngrijiți; tartru.
- (med.; de obicei cu determinări care arată organul în care se formează) calcul; (p.ext.) litiază.
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
- epoca de piatră
- piatră litografică
- piatră de talie
- piatră de încercare
- piatră de temelie, piatră fundamentală
- piatră unghiulară
- piatră de ascuțit
- piatră prețioasă, piatră scumpă, piatră nestemată
- piatră semiprețioasă
- piatră-acră
- piatră-vânătă
- piatra-iadului
- piatră-de-var
- piatră-pucioasă
Locuțiuni
- (loc.adj.) De piatră =
- neclintit; încremenit.
- greu.
- nesimțitor, insensibil; (p.ext.) rău.
Expresii
- A scoate (sau a aduce etc. ceva) (și) din piatră (seacă) = a face, a realiza, a obține etc. (ceva) cu orice preț, depunând toate eforturile, trecând peste toate greutățile
- A pune cea dinții piatră = a începe, a iniția o acțiune, o lucrare etc
- Piatră în (sau din) casă = fată nemăritată (considerată de unii ca o povară pentru familie)
- A sta piatră pe capul cuiva = a constitui o greutate, o povară pentru cineva
- A călca în piatră seacă = a se osteni zadarnic, a nu-i merge bine în ceea ce face, a avea ghinion
- A-și pune carul în pietre = a lua o hotărâre la care nu mai renunță, a rămâne ferm în hotărârea luată; p.ext. a se încăpățâna
- Fuge de scapără pietrele = fuge foarte repede
- E ger de crapă pietrele = este ger foarte mare
- (A fi) tare (sau sănătos) ca piatra (sau de piatră) = (a fi) foarte sănătos și rezistent
- A avea (sau a i se pune, a-i sta cuiva ca) o piatră pe inimă = a avea un mare necaz, a simți o mare neliniște
- A (i se) lua sau a (i se) ridica (cuiva) o piatră de pe inimă (sau de pe suflet, de pe cuget) = a (se) elibera de o (mare) grijă, de o (mare) teamă; a găsi o soluție care să puna capăt unei situații dificile
- A nu (mai) rămâne (sau a fi, a sta) ori a nu se (mai) ține etc. (nici) piatră de piatră (din ceva) = a nu se (mai) alege nimic (din ceva); a se distruge complet
- A nu mai lăsa (nici) piatră de piatră = a distruge, a nimici; a face praf și pulbere
- A număra pietrele = a umbla haimana
- A arunca (cu) piatra sau (cu) pietre (în cineva) = a acuza, a învinui, a defăima (pe cineva)
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online