glodurariță
Etimologie
Din glodur(os) + sufixul -ariță.
Pronunție
- AFI: /glo.du'ra.ri.ʦə/
Substantiv
Declinarea substantivului glodurariță | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | glodurariță | glodurarițe |
Articulat | glodurarița | glodurarițele |
Genitiv-Dativ | glodurariței | glodurarițelor |
Vocativ | glodurariță | glodurarițelor |
- (bot.) (Camphorosma monspeliaca) plantă perenă asemănătoare arbuștilor, cu flori minuscule.
Cuvinte apropiate
Traduceri
plantă; floare
|
|
Referințe
- DEX '98 via DEX online