română

Etimologie

Din franceză grandeur.

Pronunție

  • AFI: /gran'do̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
grandoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ grandoare grandori
Articulat grandoarea grandorile
Genitiv-Dativ grandorii grandorilor
Vocativ grandoare grandorilor
  1. (livr.) aspect măreț, maiestuos, falnic, impunător; măreție, grandiozitate.


Traduceri

Referințe