română

Etimologie

Din franceză grimace.

Pronunție

  • AFI: /gri'ma.sə/


Substantiv


Declinarea substantivului
grimasă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ grimasă grimase
Articulat grimasa grimasele
Genitiv-Dativ grimasei grimaselor
Vocativ grimasă grimaselor
  1. strâmbătură voită sau spontană a feței (care exprimă o anumită stare sufletească).
  2. (fig.) aparență înșelătoare, mincinoasă; disimulare.


Traduceri

Anagrame

Referințe