guițat

română

Etimologie

Din a guița.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului guițat
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	guițat	guițaturi
Articulat	guițatul	guițaturile
Genitiv-Dativ	guițatului	guițaturilor
Vocativ	guițatule	guițaturilor

1. faptul de a guița; strigăt specific scos de porci (când sunt flămânzi, speriați etc.); guițătură.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• gâtuit

Referințe

• DEX '98 via DEX online