gulerată

română

Etimologie

Din gulerat.

Pronunție

• AFI: /gu.le'ra.tə/

Substantiv

Declinarea substantivului gulerată
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	gulerată	gulerate
Articulat	gulerata	guleratele
Genitiv-Dativ	guleratei	guleratelor
Vocativ	gulerato	guleratelor

1. (peior.) persoană care poartă guler (scrobit).
2. funcționară, militar care este îmbrăcat în uniformă; (fig.) persoană care aparținea claselor dominante (având o atitudine arogantă, sfidătoare).

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• arțagule
• agreatul
• argatule
• garatule

Referințe

• DEX '98 via DEX online