hâța

română

Etimologie

Formație onomatopeică.

Pronunție

• AFI: /ˈhɨ.ʦa/

Interjecție

1. (de obicei repetat; adesea cu valoare de verb) cuvânt care arată mișcări ritmice repetate, întrerupte sau legănate.
2. cuvânt care arată o înaintare greoaie, înceată.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online