Etimologie

Din turcă harami, bulgară, sârbocroată haramija.

Pronunție

  • AFI: /ha.ra'min/


Substantiv


Declinarea substantivului
haramin
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ haramin haramini
Articulat haraminul haraminii
Genitiv-Dativ haraminului haraminilor
Vocativ haraminule haraminilor
  1. (înv. și reg.) haiduc.
  2. om rău, fără inimă.


Traduceri

Anagrame

Referințe