hibă

română

Etimologie

Din maghiară hiba.

Pronunție

• AFI: /'hi.bə/

Substantiv

Declinarea substantivului hibă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	hibă	hibe
Articulat	hiba	hibele
Genitiv-Dativ	hibei	hibelor
Vocativ	hibă	hibelor

1. (reg.) defect, cusur.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online