hinteu
Etimologie
Din maghiară hintó.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului hinteu | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | hinteu | hinteie |
| Articulat | hinteul | hinteiele |
| Genitiv-Dativ | hinteului | hinteielor |
| Vocativ | hinteule | hinteielor |
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online