hivern

catalană

Variante

invern

Etimologie

Din occitană veche ivern < latină hībernum (tempus), din hībernus („de iarnă”).

Pronunție

(occidental) AFI: /iˈbɛrn/
(central, oriental) AFI: /iˈvɛɾn/

Substantiv

hivern m., hiverns pl.

iarnă

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Etimologie

Din hivernar.

Verb

(reg.) forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru hivernar.
(înv.) forma de persoana a I-a singular la prezent subjonctiv pentru hivernar.
(înv.) forma de persoana a III-a singular la prezent subjonctiv pentru hivernar.

Referințe

Adus de la „https://ro.wiktionary.org/w/index.php?title=hivern&oldid=944555”