hobereau
(français)
Variante
Etimologie
Din franceza veche hobier.
Pronunție
- AFI: /ɔb(ə).ʁo/
Substantiv
hobereau m., hobereaux pl.
- erete, șoim de vară, șoimul ciocârliilor, șoimul rândunelelor
- (peior.) proprietar (înstărit) de pământ (care locuiește la țară)