(English)

Etimologie

Din house („casă”) + boi (confer boy, „băiat”).

Pronunție

  • AFI: /ˈhaʊsˌbɔɪ/


Substantiv

houseboi, pl. housebois

  1. (mai ales colonial) băiat în casă, servitor

Sinonime

Cuvinte apropiate

Vezi și

Referințe