huțulă

română

Etimologie

Din huțul.

Pronunție

• AFI: /hu'ʦu.lə/

Substantiv

Declinarea substantivului huțulă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	huțulă	huțule
Articulat	huțula	huțulele
Genitiv-Dativ	huțulei	huțulelor
Vocativ	huțulo	huțulelor

1. persoană care face parte dintr-o populație slavă din regiunea muntoasă de la izvoarele Siretului și Ceremușului și care vorbește un dialect ucrainean; huțană.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online