im
română
Etimologie
Din latină limus.
Pronunție
- AFI: /ˈim/
Substantiv
| Declinarea substantivului im | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | im | imuri |
| Articulat | imul | imurile |
| Genitiv-Dativ | imului | imurilor |
| Vocativ | imule | imurilor |
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din ima.
Verb
- forma de persoana a I-a singular la prezent pentru ima.
- forma de persoana a III-a plural la prezent pentru ima.
- forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru ima.
Referințe
- DEX '98 via DEX online