iminență
română
Etimologie
Din franceză imminence < latină imminentia.
Pronunție
- AFI: /i.mi'nen.ʦə/
Substantiv
| Declinarea substantivului iminență | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | iminență | iminențe |
| Articulat | iminența | iminențele |
| Genitiv-Dativ | iminenței | iminențelor |
| Vocativ | iminență | iminențelor |
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online