impacienta

română

Etimologie

Din franceză impatienter.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb

Conjugarea verbului (se) impacienta
Infinitiv	a (se) impacienta
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) impacientez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) impacienteze
Participiu	impacientat
Conjugare	I

1. (v.refl.) (livr.) a-și pierde răbdarea, a deveni nerăbdător.
2. (v.refl.) a se îngrijora, a se neliniști.

Cuvinte derivate

• impacientare
• impacientat

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• emancipați

Referințe

• DEX '98 via DEX online