impacientare

română

Etimologie

Din a (se) impacienta.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului impacientare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	impacientare	impacientări
Articulat	impacientarea	impacientările
Genitiv-Dativ	impacientării	impacientărilor
Vocativ	impacientare	impacientărilor

1. (rar) stare a celui impacientat; nerăbdare.
2. neliniște, impaciență.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online