Etimologie

Din ne- + răbdare.

Pronunție

  • AFI: /ne.rəb'da.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
nerăbdare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ nerăbdare nerăbdări
Articulat nerăbdarea nerăbdările
Genitiv-Dativ nerăbdării nerăbdărilor
Vocativ nerăbdare nerăbdărilor
  1. lipsă de răbdare; impaciență; starea celui nerăbdător; neastâmpăr (provocat de așteptare), încordare, înfrigurare; dorință arzătoare, grabă de a începe, de a întreprinde, de a termina ceva.
  2. enervare, iritare; nervozitate.

Locuțiuni


Traduceri

Referințe