impecabilitate
română
Etimologie
Din franceză impeccabilité.
Pronunție
- AFI: /im.pe.ka.bi.li'ta.te/
Substantiv
| Declinarea substantivului impecabilitate | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | impecabilitate | invariabil |
| Articulat | impecabilitatea | invariabil |
| Genitiv-Dativ | impecabilității | invariabil |
| Vocativ | impecabilitate | invariabil |
- (livr.) calitatea sau starea a ceea ce este impecabil; perfecțiune, desăvârșire.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online