Etimologie

Din franceză impotence < latină impotentia.

Pronunție

  • AFI: /im.po'ten.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
impotență
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ impotență invariabil
Articulat impotența invariabil
Genitiv-Dativ impotenței invariabil
Vocativ impotență invariabil
  1. lipsă de vigoare; neputință.
  2. (spec.) stare (patologică) a unui bărbat inapt pentru săvârșirea actului sexual.


Traduceri

Referințe