imprimatur

română

Etimologie

Din latină imprimatur.

Pronunție

• AFI: /im.pri.ma'tur/

Substantiv

Declinarea substantivului imprimatur
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	imprimatur	invariabil
Articulat	imprimaturul	invariabil
Genitiv-Dativ	imprimaturului	invariabil
Vocativ	imprimaturule	invariabil

1. autorizație indicând bunul de tipar pe o corectură.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online