Etimologie

Din franceză impulsivité.

Pronunție

  • AFI: /im.pul.si.vi'ta.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
impulsivitate
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ impulsivitate invariabil
Articulat impulsivitatea invariabil
Genitiv-Dativ impulsivității invariabil
Vocativ impulsivitate invariabil
  1. însușirea de a fi impulsiv; nestăpânire, violență.


Traduceri

Referințe