(English)

Etimologie

Din franceză incarnadin, care provine din italiană incarnadino < incarnadito < incarnato.

Provine din latină incarnari.

Pronunție

  • AFI: /ɪn'kɑːnədaɪn/


Adjectiv

incarnadine (comp. more incarnadine, sup. most incarnadine)

  1. de culoarea cărnii, carmin, stacojiu
  2. (gener.) roșu

Sinonime


Substantiv

incarnadine, pl. incarnadines

  1. culoarea cărnii
    culoarea cărnii:   
  2. (gener.) culoarea roșie

Sinonime


Verb


Conjugarea verbului
to incarnadine
Infinitiv to incarnadine
Prezent simplu
pers. 3 sg.
incarnadines
Trecut simplu incarnadined
Participiu trecut incarnadined
Participiu prezent incarnadining
  1. a înroși

Referințe