incarnadine
(English)
Etimologie
Din franceză incarnadin, care provine din italiană incarnadino < incarnadito < incarnato.
Provine din latină incarnari.
Pronunție
- AFI: /ɪn'kɑːnədaɪn/
Adjectiv
incarnadine (comp. more incarnadine, sup. most incarnadine)
Sinonime
- 2: red
Substantiv
incarnadine, pl. incarnadines
Sinonime
- 2: red
Verb
Conjugarea verbului to incarnadine | |
Infinitiv | to incarnadine |
Prezent simplu pers. 3 sg. |
incarnadines |
Trecut simplu | incarnadined |
Participiu trecut | incarnadined |
Participiu prezent | incarnadining |
- a înroși