Variante de scriere Vezi și : încriminate

română

Etimologie

Din incriminat.

Pronunție

  • AFI: /in.kri.mi'na.te/


Adjectiv

  1. forma de feminin plural pentru incriminat.
  2. forma de neutru plural pentru incriminat.





engleză

(English)

Etimologie

Din latină incriminatum, participiu trecut pentru incriminare.

Pronunție

  • AFI: /ɪnˈkrɪməˌneɪt/


Verb


Conjugarea verbului
to incriminate
Infinitiv to incriminate
Prezent simplu
pers. 3 sg.
incriminates
Trecut simplu incriminated
Participiu trecut incriminated
Participiu prezent incriminating
  1. a acuza, a învinovăți
    Dean incriminated his brother to the jury.
  2. a incrimina, a inculpa
    The evidence we have found incriminates you.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Referințe





italiană

(italiano)

Etimologie

Din incriminato.

Pronunție

  • AFI: /inkrimiˈnate/


Adjectiv

  1. forma de feminin plural pentru incriminato.