inculcare

română

Etimologie

Din a inculca.

Pronunție

• AFI: /in.kul'ka.re/

Substantiv

Declinarea substantivului inculcare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	inculcare	inculcări
Articulat	inculcarea	inculcările
Genitiv-Dativ	inculcării	inculcărilor
Vocativ	inculcare	inculcărilor

1. (livr.) acțiunea de a inculca și rezultatul ei; întipărire.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• cenacluri
• cincarule

Referințe

• DEX '98 via DEX online