română

Etimologie

Din franceză infecter.

Pronunție

  • AFI: /in.fek'ta/


Verb


Conjugarea verbului
(se) infecta
Infinitiv a (se) infecta
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) infectez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) infecteze
Participiu infectat
Conjugare I
  1. (v.refl.) a contracta o infecție, a face o infecție, a se umple cu substanțe sau germeni vătămători.
  2. (v.tranz.) a transmite microbi, a răspândi substanțe vătămătoare etc.; a contamina.
  3. (fig.) a corupe, a strica moralicește.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe