infix
Etimologie
Din franceză infixe.
Pronunție
- AFI: /in'fiks/
Substantiv
Declinarea substantivului infix | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | infix | infixe |
Articulat | infixul | infixele |
Genitiv-Dativ | infixului | infixelor |
Vocativ | infixule | infixelor |
- element fonetic (de obicei consoană) care se inserează în rădăcina unui cuvânt și are o valoare morfologică.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online