inhiba
Etimologie
Din franceză inhiber < latină inhibere.
Pronunție
- AFI: /in.hi'ba/
Verb
| Conjugarea verbului inhiba | |
| Infinitiv | a inhiba |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
inhib |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să inhibe |
| Participiu | inhibat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz.) a frâna, a împiedica, a încetini un proces fiziologic, o reacție chimică etc.
- (v.refl.) a se abține, a se reține, a se stăpâni.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online