inhibiție

română

Etimologie

Din franceză inhibition < latină inhibitio.

Pronunție

• AFI: /in.hi'bi.ʦi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului inhibiție
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	inhibiție	inhibiții
Articulat	inhibiția	inhibițiile
Genitiv-Dativ	inhibiției	inhibițiilor
Vocativ	inhibiție	inhibițiilor

1. proces fundamental al activității nervoase, opus excitației, care se manifestă prin diminuarea, frânarea sau suprimarea efectelor excitației.
2. (chim.) fenomen de oprire, de întârziere sau de micșorare a vitezei de desfășurare a unei reacții chimice cu ajutorul inhibitorilor.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online