insinuare

română

Etimologie

Din a insinua.

Pronunție

• AFI: /in.si.nu'a.re/

Substantiv

Declinarea substantivului insinuare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	insinuare	insinuări
Articulat	insinuarea	insinuările
Genitiv-Dativ	insinuării	insinuărilor
Vocativ	insinuare	insinuărilor

1. acțiunea de a (se) insinua și rezultatul ei; aluzie calomnioasă, răutăcioasă; strecurare, pătrundere, infiltrare, insinuație.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online