insist
Etimologie
Din insista.
Pronunție
- AFI: /inˈsist/
Verb
- forma de persoana a I-a singular la prezent pentru insista.
- forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru insista.
(English)
Etimologie
În parte din franceză medie insister (din latină īnsistere) și insistence prin derivare regresivă.
Pronunție
- AFI: /ɪnˈsɪst/
Verb
| Conjugarea verbului to insist | |
| Infinitiv | to insist |
| Prezent simplu pers. 3 sg. |
insists |
| Trecut simplu | insisted |
| Participiu trecut | insisted |
| Participiu prezent | insisting |
- (cu on, upon sau that + forma normală a verbului) a insista
- The defendant insisted on his innocence.
- (uneori cu on, upon sau that + forma normală a verbului) a insista, a cere, a solicita
- The Prime Minister insisted that his Chancellor resign.
- (ieșit din uz, în special geom.) a se baza pe
Sinonime
- 2: demand