inspecteur
(français)
Etimologie
Din latină inspector („inspector”).
Pronunție
- AFI: /ɛ̃s.pɛk.tœʁ/
Substantiv
inspecteur m., inspecteurs pl.
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Omofone
Expresii
Referințe
Etimologie
Împrumutat din franceză inspecteur.
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului inspecteur | ||
m. | Singular | Plural |
Substantiv | inspecteur | inspecteurs |
Diminutiv | inspecteurtje | inspecteurtjes |
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
cuvinte compuse