intentare
română
Etimologie
Din a intenta.
Pronunție
- AFI: /in.ten'ta.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului intentare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | intentare | intentări |
| Articulat | intentarea | intentările |
| Genitiv-Dativ | intentării | intentărilor |
| Vocativ | intentare | intentărilor |
- acțiunea de a intenta și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online