interpolare

română

Etimologie

Din a interpola.

Pronunție

• AFI: /in.ter.po'la.re/

Substantiv

Declinarea substantivului interpolare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	interpolare	interpolări
Articulat	interpolarea	interpolările
Genitiv-Dativ	interpolării	interpolărilor
Vocativ	interpolare	interpolărilor

1. acțiunea de a interpola și rezultatul ei; (concr.) ceea ce se interpolează; interpolație.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online