interzis
Etimologie
Din a interzice.
Pronunție
Adjectiv
Substantiv
| Declinarea substantivului interzis | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | interzis | interziși |
| Articulat | interzisul | interzișii |
| Genitiv-Dativ | interzisului | interzișilor |
| Vocativ | interzisule | interzișilor |
- persoană căreia i s-a ridicat, prin hotărâre judecătorească, exercitarea drepturilor sale; persoană pusă sub interdicție.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online