irosire

română

Etimologie

Din a (se) irosi.

Pronunție

• AFI: /i.ro'si.re/

Substantiv

Declinarea substantivului irosire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	irosire	irosiri
Articulat	irosirea	irosirile
Genitiv-Dativ	irosirii	irosirilor
Vocativ	irosire	irosirilor

1. acțiunea de a (se) irosi; împrăștiere încetul cu încetul; risipire, cheltuire (excesivă și inutilă).

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online