juntă
română
Etimologie
Din spaniolă junta, franceză junte.
Pronunție
- AFI: /'ʒun.tə/
Substantiv
| Declinarea substantivului juntă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | juntă | junte |
| Articulat | junta | juntele |
| Genitiv-Dativ | juntei | juntelor |
| Vocativ | juntă | juntelor |
- nume dat unor organe de stat sau organizații politice în Spania și în unele țări din America de Sud.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online