jurare

română

Etimologie

Din jura.

Pronunție

• AFI: /ʒu'ra.re/

Substantiv

Declinarea substantivului jurare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	jurare	jurări
Articulat	jurarea	jurările
Genitiv-Dativ	jurării	jurărilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a jura și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri