jurisprudență
Etimologie
Din franceză jurisprudence < latină jurisprudentia.
Pronunție
- AFI: /ʒu.ris.pru'den.ʦə/
Substantiv
Declinarea substantivului jurisprudență | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | jurisprudență | jurisprudențe |
Articulat | jurisprudența | jurisprudențele |
Genitiv-Dativ | jurisprudenței | jurisprudențelor |
Vocativ | jurisprudență | jurisprudențelor |
- totalitatea hotărârilor pronunțate de organele de jurisdicție într-un anumit domeniu; (spec.) ansamblu de decizii ale unui tribunal; felul în care judecă în mod obișnuit un tribunal un litigiu.
- știința dreptului.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online