Etimologie

Din franceză kaiten.

Pronunție

  • AFI: /'kaj.ten/


Substantiv


Declinarea substantivului
kaiten
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ kaiten kaitene
Articulat kaitenul kaitenele
Genitiv-Dativ kaitenului kaitenelor
Vocativ ' '
  1. torpilă condusă până la țintă de un pilot, care devine prima ei victimă.


Traduceri