română

Etimologie

Din franceză victime < latină victima.

Pronunție

  • AFI: /'vik.ti.mə/


Substantiv


Declinarea substantivului
victimă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ victimă victime
Articulat victima victimele
Genitiv-Dativ victimei victimelor
Vocativ victimă victimelor
  1. persoană care suferă chinuri fizice sau morale din partea oamenilor, a societății, din cauza propriilor greșeli etc.
  2. persoană care suferă de pe urma unei întâmplări nenorocite (boală, accident, jaf, crimă etc.).
  3. (în antichitate) animal sau om care era sacrificat unui zeu.


Traduceri

Referințe