kitten
(English)
Etimologie
Din engleza medie kiton, kitoun, kyton, diminutiv al lui cat.
Prima parte provine probabil din engleza medie kiteling < nordică veche ketlingr, sau din anglo-normandă *kiton < franceza veche chiton < inevitabil din latină târzie cattus.
Pronunție
- AFI: /'kɪtn/
Substantiv
kitten, pl. kittens
- (zool.) pisoi, pisicuță
- Our cat has three kittens.
- (zool.) pui (de iepure, șoarece, arici, veveriță, vulpe sau viezure)
Sinonime
- 1: (zool.) kitty
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Expresii
Vezi și
Verb
Conjugarea verbului to kitten | |
Infinitiv | to kitten |
Prezent simplu pers. 3 sg. |
kittens |
Trecut simplu | kittened |
Participiu trecut | kittened |
Participiu prezent | kittening |