know
(English)
Etimologie
Din engleza medie, care provine din vechea engleză cnāwan. Înrudit cu spaniolă conocer, franceză connaître , latină cognoscere, greacă γνωρίζω ("eu știu") și γνῶσις (știință, cunoștință), germană kennen și per. شناختن (šenāxtæn, "a ști").
Pronunție
- AFI: /nəʊ/
Verb
Conjugarea verbului to know | |
Infinitiv | to know |
Prezent simplu pers. 3 sg. |
knows |
Trecut simplu | knew |
Participiu trecut | known |
Participiu prezent | knowing |