leiță

română

Etimologie

Din leu + sufixul -iță.

Pronunție

• AFI: /le'i.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului leiță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	leiță	leițe
Articulat	leița	leițele
Genitiv-Dativ	leiței	leițelor
Vocativ	leiță	leițelor

1. monedă de valoare mică (egală cu 20 de parale), care a circulat în trecut.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• elita
• etila

Referințe

• DEX '98 via DEX online