monedă

Monedă

română

Variante

• monetă

Etimologie

Din neogreacă monédha.

Pronunție

• AFI: /mo'ne.də/

Substantiv

Declinarea substantivului monedă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	monedă	monede
Articulat	moneda	monedele
Genitiv-Dativ	monedei	monedelor
Vocativ	'	'

1. semn bănesc de metal (mai rar de hârtie) admis și utilizat într-o țară.
2. ban mărunt de metal; mărunțiș.

Sinonime

1. argint, ban, para, piesă

Expresii

• A bate (sau a tăia, a face) monedă = a emite bani de metal.
• A bate monedă (din sau cu ceva) = a insista, a face caz (de ceva).
• A plăti (cuiva) cu aceeași monedă = a răspunde (cuiva) printr-o comportare similară.
• Asta e moneda plătită = se spune despre o întâmplare neplăcută survenită în viața cuiva ca o pedeapsă pentru fapta sau faptele rele făcute; faptă și răsplată.

Traduceri

Traduceri

aragoneză: moneda (aragonés) f. catalană: moneda (català) f. cehă: mince (čeština) f. chineză: 硬币 (中文) coreeană: 동전 (한국어) daneză: mønt (dansk) m. engleză: coin (English) esperanto: monero (Esperanto) finlandeză: kolikko (suomi) franceză: monnaie (français) f., pièce (français) f. friziană: munt (Frysk) germană: Münze (Deutsch) f., Geldstück (Deutsch) n., Moneten (Deutsch) f. pl. greacă: νόμισμα (Ελληνικά) n., κέρμα (Ελληνικά) n. indoneziană: keping (Bahasa Indonesia), kepingan (Bahasa Indonesia), koin (Bahasa Indonesia)

interlingua: moneta (interlingua) italiană: moneta (italiano) f. japoneză: 硬貨 (こうか, kōka) (日本語) latină: moneta (Latina) f. lituaniană: moneta (lietuvių) f. norvegiană: mynt (norsk) m. neerlandeză: munt (Nederlands) m., muntstuk (Nederlands) n., geldstuk (Nederlands) n. persană: سکه (فارسی) poloneză: moneta (polski), bilon (polski) portugheză: moeda (português) f. rusă: монета (русский) f. slovenă: kovanec (slovenščina) m. spaniolă: moneda (español) m. suedeză: mynt (svenska) telugu: నాణెము (తెలుగు)