liniștire
română
Etimologie
Din a (se) liniști.
Pronunție
- AFI: /li.niʃˈti.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului liniștire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | liniștire | liniștiri |
| Articulat | liniștirea | liniștirile |
| Genitiv-Dativ | liniștirii | liniștirilor |
| Vocativ | liniștire | liniștirilor |
- acțiunea de a (se) liniști și rezultatul ei; liniște.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online